Abstract
Today, mass media plays an important role in reflecting on all social fields, including the political sphere and the evolution of democratic processes. The state of democracy in a state is influenced by a multitude of factors, which interfere with each other, but also by the media's ability to function from the perspective of the role of watch dog for democracy. In recent years, according to national and international assessments, the Republic of Moldova faces a series of social - political problems, which determine the deviation from the principles and norms of democratic functioning of the state, the establishment of a party dictatorship and the emergence of the democracy deficit. The contribution of the media in the democratization processes, especially in the context of post-Soviet countries, is indisputable from a double perspective: the press institutions acquire a new model of functioning after the totalitarian period, restrictive in the field of journalistic practices and within society, in which citizens opt for democracy, the collective memory of past events is still maintained. Political communication through mass media, as well as the reflection of political events, generate opinions, reactions, behaviors, in a society in which remembering, as a process of collective memory, can generate associations, nostalgia and ambiguity in the consciousness of the masses which are only just getting used to the democratic exercise.
Highlights
Realitatea socială este, astfel, un “produs al procesului de negociere a sensului pe care actorii comunicării îl oferă, iar comunitatea socială este o comunitate interpretativă
Jurgen Habermas, a relevat faptul că prima condiţie a comunicării este nevoia celor care participă la ea de a se simţi liberi in comunicare, în condiţiile în care aspectul cognitiv este totdeauna secundar în raport de aspectul interacţiunii prin comunicare, adevărul fiind în ultimă instanţă, un efect al consensului comunicaţional
Acest fenomen este cercetat în diferite domenii ale ştiinţelor sociale, fiiind identificate avantajele comunicării politice în acest format, subliniind modul în care social media facilitează exprimarea politică, dar şi mecanismele prin care un comportament de comunicare consolidează şi revigorează o societate participativă în democraţie (Gil de Zuniga & Huber & Straub, 2018)
Summary
Elaborarea unei baze teoretice pentru analiza fenomenului construcţiei sociale a democraţiei necesită o bază teoretică pluridisciplinară, reieşind din complexitatea democraţiei ca fenomen, dar şi a factorilor care stimulează sau stagnează progresul democratic. Democraţia pe orizontală, include toate elementele importante, precum: pluralismul politic, dreptul la vot, competiţia dintre partide şi grupuri de interese, libertatea opiniilor, participarea politică a cetăţenilor, alegeri libere şi diverse forme de consultare a populaţiei, privind politicile avansate de partide sau care necesită o abordare mai specială, recurgerea la referendum, ca instrument a democraţiei directe. În această ordine de idei, teoria lui G.Sartori este esenţială pentru a caracteriza democraţia ca sistem de guvernare, în care democraţia orizontală reprezintă fundamentul democratic, iar cea verticală, se referă la mecanismele puterii democratice. Prin prisma modelului lui Sartori sunt explicabile percepţiile privind dualitatea comportamentului elitelor politice, care poate devia, după alegeri de la principiile şi normele democratice
Sign-in/Register to view highlights & summary Sign-in/Register to access full text options 
Free) 
Talk to us
Join us for a 30 min session where you can share your feedback and ask us any queries you have
Schedule a call
