Upper Palaeolithic supply sources: assessing chert occurrence and availability in the Lower Danube Valley

Abstract

De multă vreme încoace, studiile asupra materiilor prime utilizate pentru producerea uneltelor cioplite s- au concentrat pe determinarea provenienței celei mai probabile, prin tehnici analitice de investigație, care să reducă distanța dintre variațiile caracteristicilor sursei și artefactelor. Aspecte mai puțin abordate în aceste studii sunt ocurența și disponibilitatea materiilor prime. În cazul specific al Văii Dunării inferioare, ocurența și disponibilitatea silicolitelor utilizate în siturile paleolitice din această zonă au fost abordate prin investigații de teren (periegheze de o zi concentrate în jurul siturilor) și analiza morfometrică a probelor colectate. Perieghezele au confirmat existența silicolitelor în diverse depozite aluviale de pe Valea Dunării : în pietrișurile terasei inferioare la Grojdibodu și Gura Padinii (județul Olt, la sud de Vădastra) ; în pietrișurile luncii la Poiana şi pietrișurile Formațiunii de Frătești la Ciuperceni (județul Teleorman) ; în pietrișurile Formațiunii de Frătești la Ghizdaru, Bălănoaia, Băneasa, Pietrele (județul Giurgiu) ; în pietrișurile terasei joase la vest şi est de Giurgiu ; în pietrișurile terasei superioare la Căscioarele (județul Călărași). Analiza morfometrică (dimensiuni, formă, sfericitate, grad de rotunjire) a probelor colectate a evidențiat faptul că silicolitele au diferite aspecte morfologice : claste foarte rotunjite de dimensiuni medii (6– 8 cm lungime) transportate de către ape pe distanțe lungi (mai ales la Grojdibodu, Poiana, dar şi la Ciuperceni) ; claste subangulare şi subrotunjite de dimensiuni medii (între 6 și 16 cm) ce atestă transportul pe distanțe scurte (mai ales la Ciuperceni, Căscioarele, dar şi în zona Giurgiu) ; claste subangulare, subrotunjite şi rotunjite de dimensiuni medii și mari (de la 6 la peste 20 cm) ce sugerează transportul pe distanțe mai mari (în depozitele Formațiunii de Frătești din zona Giurgiu). Aceste silicolite au fost transportate pe distanțe mai mici şi mai mari din Podişul Prebalcanic de către râurile balcanice şi depozitate în sudul României sub formă de conuri aluviale (Formațiunea de Frătești), ulterior reciclate şi redepozitate în terasele Dunării. Examinarea probelor din situri arheologice a dovedit că aceste surse aluviale cu silicolite au fost utilizate pentru cioplirea uneltelor necesare oamenilor din Paleoliticul superior.