Histria. Scanarea laser 3D a Turnului I / Histria. 3D Laser scanning of the Tower I

Abstract

Scanarea laser 3D a fost făcută cu un dispozitiv Leica ScanStation 2, cu următoarele caracteristici tehnice principale : laser pulsatoriu, dublu ax compensat cu rezoluție de 1 inch, densitate puncte scanate < 1 mm, max. 50.000 pct/ sec, zona de interes fiind turnul I al incintei histriene romane târzii, post-gotice. Turnul I face parte din primul monument cercetat după descoperirea Histriei – zidul de incintă roman târziu, a cărui primă fază este datată în a doua jumătate a sec. al III-lea p. Chr. Pe frontul de vest al fortificației romane târzii, Turnul I ocupă un loc important, deoarece a reprezentat, pentru prima fază a acestui ansamblu defensiv, turnul de colț. De altfel, el va fi în continuare turn de colț până la construirea fazei C a incintei, care se va deplasa spre sud, incluzând și noul cartier din sudul orașului – construit pe terenul câștigat ca urmare a acceleratului proces de înnisipare din aceste secole. Mai mult, Turnul I are o situație stratigrafică deosebit de complexă, fiind plasat într-un loc în care suprapune atât zidul de incintă elenistic al Acropolei, cât și prima fază a incintei romane târzii post-gotice, dar și elemente constructive ale termelor. În același timp, el este înglobat fazelor ulterioare de existență ale incintei romane târzii. Din aceste motive, Turnul I este dificil de cercetat, deoarece părți ale acestor structuri sunt identificabile în substrucția sa, iar altele se găsesc și pot fi observate și cercetate numai în interiorul său. La toate acestea, se adaugă și tehnica de construcție cu totul deosebită utilizată în momentul ridicării acestei părți a fortificației, care folosește în loc de fundație un pat de fusuri de coloană așezate transversal pe direcția zidului. Câteva date arheologice au fost confirmate cu ajutorul scanerului 3D : identificarea traseului fundaţiei şi a tehnicii de construcţie folosite pentru incinta elenistică – utilizarea unui radier din dale de calcar refolosite (aşa cum demonstrează execuţia îngrijită şi urmele de crampoane de fier), ca şi în cazul frontului de vest al acestei incinte ; identificarea unor elemente constructive (blocuri din elevaţia zidului de incintă elenistic), modificate ca urmare a contactului îndelungat al acestei structuri defensive cu apa mării, prezentă aici în respectiva perioadă ; identificarea zidului de incintă elenistic şi a modului în care el a fost suprapus de următoarele faze ale turnului ; identificarea în acest punct a fazei A a incintei romane post-gotice ; înregistrarea structurilor constructive din interiorul turnului I ; observarea modului de suprapunere a elementelor menţionate de către fazele B şi C ale incintei. Aceste observaţii au fost confirmate de rezultatele înregistrate în secțiunile care au fost deschise la est de curtina i, în interiorul cetăţii. Deși cercetarea a fost deosebit de dificilă din cauza prezenței pânzei de apă freatică, care acoperă permanent dalele de calcar care formează fundația incintei elenistice, acestea au putut fi înregistrate cu ajutorul scanerului 3D de mare precizie și al colegilor noștri constănțeni, Irina Sodoleanu și Laurențiu Cliante. Nu puţine sunt lucrările de specialitate care s-au ocupat, de-a lungul timpului, de incinta romană târzie a Histriei, din diferite puncte de vedere. Articolul de faţă îşi propune să prezinte rezultatele unui demers tehnologic, menit a-şi aduce contribuţia nu numai la cunoaşterea unei părţi a acestei fortificaţii şi la conservarea cunoştinţelor şi informațiilor, dar şi la adăugarea unui element de precizie, prin scanarea 3D, la înregistrările datelor constructive şi arheologice.