Abstract

The personal correspondence of the writer Duiliu Zamfirescu is quite large and representative of the epistolary genre. It is not merely informative, it does not only contains historical data, it rises above the documentary level through literary virtues. Duiliu Zamfirescu did not think of writing literature that corresponded to his mates, but was tempted to comment on its side, to share his experience, to make appreciations, to express opinions. The daily confessions to Duiliu Ioanin sometimes take the form of diary tabs, in which we discover a young man in love. The correspondence of a writer reveals secrets he would not have wanted divulged but compose the moral and intellectual climate that conditioned the conception of the work.

Highlights

  • The personal correspondence of the writer Duiliu Zamfirescu is quite large and representative of the epistolary genre

  • The daily confessions to Duiliu Ioanin sometimes take the form of diary tabs, in which we discover a young man in love

  • Cele Mai frumoase scrisori, Editura Minerva, București, 1974 Săndulescu Alexandru, Duiliu Zamfirescu și marele său roman epistolar, Editura Minerva, București, 1986 Zamfirescu Duiliu, Opere, Vol VII, Editura Minerva , București, 1984 Biblioteca critică, Duiliu Zamfirescu , Editura Eminescu, București, 1976

Read more

Summary

Utilizarea descrierii ca mod de expunere predominant

Duiliu Zamfirescu folesește descrierea în corespondență pentru o relatare cât mai exactă a locurilor, pentru o informare cât mai clară a celui cu care poartă dialogul epistolar. Descoperim în scrisori , atunci când prezentă casa notarului de la Ostrovu - ,,un sat rătăcit din văile Balcanilor", trimis acolo pentru a constata o crimă: ,,O casă de notar este tot ce-a lăsat Dumnezeu mai desperecheat. Numit procuror la Tribunalul Dâmbovița (Târgoviște), este nevoit să părăsească meleagurile Dobrogei pentru a începe o viață nouă aici, unde stă cu gazdă. Și de aici îi scrie prietenului său, povestindu-i nu doar despre gazda sa, potretizând-o, ci și despre împrejurimile orașului unde s-a mutat, mai exact Mănăstirea Dealului, o descriere poetică am putea spune, memorabilă. Trebuie să știi că la Mănăstirea Dealului astăzi nu mai sunt decât vreo patru călugări, ultimele rămășițe ale unei generații care a cunoscut pe Cârlova tânăr; ceilalți au murit, iar lăcașul cel sfânt azi e cazarmă pentru școala divizionară. Cât oi putea de curând o să mă duc să le vizitez

Portretizarea ca mijloc de imortalizare și transmitere de informație
Conturarea trăsăturilor de caracter ale tânărului Duiliu Zamfirescu
Full Text
Published version (Free)

Talk to us

Join us for a 30 min session where you can share your feedback and ask us any queries you have

Schedule a call