Abstract
The incidence of the fatigue caused by medical care brings to attention the emotional reactions to suffering and their possible effects on caregivers. In this study, we shall discuss empathy and compassion. Linguistic analyses and psychological evaluations fail to differentiate between empathy and compassion. We shall therefore make an inventory of the contribution of neuroscientific studies that we consider important. We shall present some research and clinical studies that support the discrimination between compassion and empathy, at the psycho-behavioral level, in terms of vagal and cerebral patterns and in terms of the effects that these emotional states have at the psycho-emotional level. Unlike the interventions aimed at empathic training, cultivating compassion among caregivers produces beneficial effects, decreasing fatigue and increasing resilience. We believe that the differences found between compassion and empathy support the replacement of the phrase “compassion fatigue”, widely used today, with “empathic distress”. We consider the prophylactic and therapeutic capitalization of compassion in health care, by developing training programs to cultivate compassion for specialized staff for patients, to avoid fatigue (empathic distress) and to improve the emotional, humanistic dimension of the doctor-patient relationship, both urgent and necessary.
Highlights
Incidența oboselii cauzate de îngrijirea medicală aduce în atenție reacțiile emoționale în fața suferinței și posibilele lor efecte asupra personalului de îngrijire
Pe de-o parte, unele studii psihologice mai vechi au evaluat percepția subiectivă a termenilor în limba engleză [39,40]; chineză și italiană [41], dar și indoneziană [42], constatând că termeni precum compasiunea, simpatia sau mila sunt, la nivel subiectiv, percepute ca având înțelesuri apropiate
Deși ambele vizează percepția afectivă și înțelegerea peisajului psihic al unei alte persoane, compasiunea se distinge de empatie prin faptul că este resimțită ca emoție pozitivă, fiind însoțită de o disponibilitate de întrajutorare, de îngrijire a celuilalt, pentru diminuarea suferinței
Summary
Observațiile de ordin etimologic arată că „empatie” și „compasiune” sunt apropiate ca înțeles, delimitările fiind dificil de clarificat în cuprinsul analizei lexicale. Pe de-o parte, unele studii psihologice mai vechi au evaluat percepția subiectivă a termenilor în limba engleză [39,40]; chineză și italiană [41], dar și indoneziană [42], constatând că termeni precum compasiunea, simpatia sau mila (cu echivalentele lor în limbile menționate) sunt, la nivel subiectiv, percepute ca având înțelesuri apropiate. Numărul studiilor care conțin conceptul de compasiune a înregistrat o creștere constantă, între 2004 și 2009 și, fără întrerupere, din 2011 până anul trecut, în 2020 fiind înregistrate 2901 articole distincte [60]. Motorul de căutare din PubMed, de exemplu, listează textele care conțin termenul „compasiune“ deodată cu articolele care se referă la empatie (rezultând 30.836 de intrări), fără ca aceasta să se întâmple și invers, căutarea după termenul „empatie“, selectând doar 27.269 de articole (număr înregistrat pe 21 iulie 2021)
Sign-in/Register to view highlights & summary Sign-in/Register to access full text options 
Talk to us
Join us for a 30 min session where you can share your feedback and ask us any queries you have
Schedule a call
